TOPUL erorilor care au dus la scufundarea PDL. Vezi lista celor 12 greseli care au distrus gruparea democrat-liberala
Econtext va prezinta un top al erorilor care au determinat scufundarea Partidului Democrat Liberal (PDL) din ultimii ani.
Nu este vorba despre calitatea uneia sau alteia dintre masurile economice, acestea pot fi discutate cu argumente pro si contra, iar sustinerea uneia dintre pozitii ar putea parea partizanat si, implicit, subiectivism.
Nu, ceea ce urmarim este sa analizam activitatea PDL-ului ca partid, activitatea interna si externa, care a generat o scufundare drastica.
Se merge deseori (aproape in unanimitate) pe ideea ca masurile de austeritate, masurile economice dure sunt cele caer au distrus partidul, dar acest lucru nu este in totalitate adevarat. Ceea ce a dus la aceasta scufundare a fost lipsa de comunicare, explicarea acestor masuri, dar si alte deficiente, toate fiind conectate.
Vezi cazul Bulgariei, care, desi nu trece printr-o recesiune ca cea a Romaniei, are la putere un partid care se bucura inca de sustinere si incredere. Motivul: o buna comunicare intre guvernanti si populatie.
Lipsuri
Iar Econtext a listat doisprezece dintre aceste deficiente, listarea fiind realizata nu neaparat intr-o ordine a importantei, ci mai degraba intr-o ordine a corelarii. Cu alte cuvinte, am incercat sa prezentam aceste deficiente intr-o inlantuire, intrucat ele sunt interconectate.
Daca aceste deficiente nu ar fi existat (daca s-ar fi actionat pentru a nu aparea), suntem de parere ca impactul masurilor de austeritate asupra partidului putea fi serios atenuat. Chiar mai mult decat atat!
Bineinteles, nu excludem si existenta altor „erori”. Ceea ce credem ca ar fi important este ca, dupa analizarea acestor chestiuni, daca se dovedesc reale, sa se ia masuri. Cu alte cuvinte, PDL ar trebui sa-si construiasca o strategie de recuperarea a terenului pierdut, un come-back, acum in al 13-lea ceas. Daca vrea sa mai existe in spectrul politic romanesc.
Dar iata care sunt cele doisprezece erori care au generat o scadere a scorului electoral al PDL:
1. Fuga de propriul partid
Toate proiectele de modificare a culorii sau a numelui partidului. Plus toate asocierile, metamorfozele partidului in miscari populare, apel-uri si alte formule de acest gen. Au slabit unitatea partidului, au dat ideea de abandonare a partidului, de diluare a fortei democrat-liberale, de fuga catre altceva.
2. Luptele interne
Toate luptele interne au slabit partidul. De la pretinsele lupte intre gruparile Blaga, Videanu, etc, pana la excluderile de tipul Cristian Preda, toate acestea au dat senzatia de lupta pentru putere in partid, in loc de unitate pentru a guverna.
In plus, in mijlocul acestor framantari, mai multe partide de opozitie, grupate intr-o alianta (USL) au functionat unitar. Si s-a infiripat aceasta imagine duala: cei de la putere care se lupta intre ei, pe de o parte, si opozitia, pe de alta parte, care gandeste si actioneaza unitar, precis, cu scopuri bine stabilite.
3. Speranta ca adversarul se va narui
Lipsa de activitate a PDL-ului a fost pretextata de asteptarea ca adversarul (USL) se va auto-scufunda. Ca victoria va veni de la sine, intrucat alianta rivalilor nu va rezista pana la alegeri. Plus aroganta unor lideri democrat-liberali care au propagat aceasta idee, mai mult pentru a focaliza atentia asupra lor.
Orice analist politic, cu o baza minima de lecturi politice, stie ca sansele ca o formatiune sa se dizolve inainte de alegeri, cand are sanse de a castiga masiv aceste alegeri, sunt infime. Dovada de irealism politic sau, mai precis, de comoditate!
4. Lipsa de interactiune cu filialele locale
Partidul a functionat doar la nivel guvernamental si parlamentar. Nu a existat o relationare reala cu filialele din teritoriu, iar acest lucru devine cronic, intrucat se manifesta si acum, in preajma alegerilor. Intotdeauna s-a asteptat o desteptare a PDL-ului, care se pare ca nu va mai veni.
Sa nu se transforme intr-un somn etern, care sa genereze o iesire din viata politica. Exista o lipsa uriasa de corelare central – local, de parca partidul si-a asumat deja faptul ca va pierde alegerile locale. Devine tot mai clar ca nu exista o strategie, cel putin pentru alegerile locale.
Probabil, ofensiva se focalizeaza pe alegerile parlamentare, fiind stiut faptul ca acestea pot inclina balanta si la nivel local (prin conditionarile bugetare aduse alesilor locali).
5. Baza pe locomotiva Basescu
Mult timp, liderii PDL s-au bazat pe carisma presedintelui Basescu. S-a crezut mult timp ca Basescu mai poate functiona ca o locomotiva electorala. De altfel, este posibil ca aici sa fie cheia din spatele intentiei presedintelui Basescu de a-si scurta mandatul prezidential. Pentru a redeveni o locomotiva la alegeri.
Cu ceva timp in urma se vorbea chiar de modelul Putin. Ceea ce ar fi insemnat ca ne-am fi putut astepta sa-l vedem pe Basescu in rol de premier dupa alegerile din toamna.
Totusi, cand a fost destul de clar ca Basescu nu mai este o locomotiva, s-a mers, dupa tergiversari prelungite, pe o construirea unei noi locomotive.
6. Mesianismul lui Ungureanu
Adica, pe imaginea lui Mihai Razvan Ungureanu. Din pacate, MRU a venit in pozitia de premier fara o strategie punctuala, rapida, mai ales in contextul actual, cand asteptarile erau uriase de la el.
Daca ar fi majorat salariile, asa cum se tot anunta inca de anul trecut, ar fi absorbit tot capitalul acestei masuri. De aceasta masura insa va beneficia tot USL, desi a fost „mosita” de PDL. Ungureanu trebuia sa actioneze rapid, sa puna in practica rapid cateva masuri.
Dar premierul Ungureanu nu a luat nici o decizie mare, indrazneata, rapida care sa-i asigure un viitor politic cu adevarat prolific. O masura care sa vina pe asteptarile populatiei si care sa-i asigure sustinere lui Ungureanu in viitor. Mai mult, ideea de a realiza o miscare politica urban-educata in jurul lui Ungureanu va fi sortita esecului deoarece nu va avea substanta combativa. Tocmai pentru ca Ungureanu nu a dat nici un motiv pentru a fi sustinut. Nu a avut substanta combativa si nici nu a luat nici o masura importanta.
Mai mult, a intarziat decizii importante, cum sunt cea a majorarii salariilor sau a restituirii CAS-ului oprit ilegal din pensii (desi decizia Curtii Constitutionale, care o declara ilegala, era din marte). Aceste acte, nefiind realizate la timp, au mai dat lovituri importante PDL-lui. Iar USL isi va asuma acum toate aceste decizii, salarii, pensii, Schengen. In viata conteaza finalul actiunilor!
7. Lipsa unor lideri cu bune calitati oratorice
Si nu doar lui Ungureanu i-a lipsit substanta combativa. Nici PDL nu a avut pana acum substanta combativa. PDL-ului ii lipsesc lideri cu bune calitati oratorice (sau are prea putini), dar si armata necesara de consilieri care sa realizeze constructii argumentative puternice.
Doar Basescu a fost inconjurat de asltfel de consilieri, nu si partidul. Iar acest lucru s-a vazut in emisiunile politice de la TV, unde nu s-a cristalizat nici un lider cu o puternica forta combativa (poate, partial, cu exceptia lui Valeriu Tabara).
8. Lipsa de comunicare
In plus, acest lucru s-a vazut in lipsa crasa de comunicare dintre PDL si populatie, in acesti ultimi ani de criza. Populatia ar fi trecut mult mai usor peste criza, daca mai multi lideri din PDL (incepand cu premierul) ar fi avut abilitatea sa explice populatiei ce se intampla in aceasta perioada. Caci aceasta a fost marea problema a PDL-ului din acesti ani: lipsa uriasa de comunicare.
Care a venit din comoditate (certitudinea ca locomotiva Basescu va readuce partidul la un scor favorabil sau ca USL se va rupe inainte de alegeri) sau din incapacitate (incapacitatea liderilor democrat-liberali de a explica populatiei problemele cu care se confrunta tara, dar si incapacitatea de a combate argumentativ ofensiva verbala a opozitiei).
A lipsit o strategie de comunicare sau, daca a existat, nu au fost „culese roadele ei”, nu a fost pusa in practica. Cei de la varful PDL stiu la ce ne referim cand spunem ca nu au fost culese roadele.
9. Lipsa de pe internet
In plus, un corolar al acestei absente comunicationale se observa foarte clar pe internet, unde PDL are o prezenta anemica. Chiar si PP-DD este mai activ. In ultimul timp a inceput sa se mai miste ceva, dar slabut. USL (si, in special, PSD) este extrem de activ, sunt numeroase grupuri USL-iste, foarte active si cu mii de membri. Acest fapt creeaza o unitate puternica si o fidelitate crescuta. Plus lipsa de bloggeri, de comentatori PDL-isti. Acest fapt se coreleaza, de altfel, cu punctul 7 (lipsa liderilor cu bune calitati oratorice).
Prezenta lor era si este obligatorie pe internet, singurul mai activ fiind Wiliam Branza, dar focalizarea sa este preponderent externa (fapt partial normal prin circumscriptia sa). Multi lideri PSD discuta pe internet, isi prezinta emisiunile TV si radio la care merg, cer opinii, discuta. Exista interactivitate. Acesta nu este viitorul, este prezentul!
10. Noi o ducem bine. Voi?
Un alt fapt care a generat o atitudine potrivnica partidului au fost gesturile nepotrivite, care au scos in evidenta distanta dintre clase, dintre o posibila clasa bogata a politicienilor si, in speta, a PDL-ului, respectiv, clasa saracilor, a poporului. PDL nu a coborat in mijlocul poporului, cand acesta a avut nevoie de el. Adica acum, in criza. Mai mult, cand a facut-o, a facut multe greseli. A
mintim doar una: pantofii oferiti de Elena Udrea sinistratilor! Dar nu doar acest fapt, intrucat, daca ar fi fost in mijlocul poporului, aceste gesturi ar fi fost uitate, s-ar fi trecut peste ele. Exact cum s-a intamplat cu Tariceanu, care a intrebat o sinistrata daca vrea sa-i construiasca hotel. Bine, a trecut mai mult timp de la acest incident al fostului premier, s-a uitat mai rapid.
Dar ideea e alta: daca PDL ar fi suferit alaturi de popor, cu gesturi simbolice, altfel ar fi fost privit de popor. Dar, intrucat nu s-a intamplat acest lucru, ruptura dintre partid si popor s-a adancit continuu.
11. Cruciada lui Basescu
Si ar mai fi un lucru. De fapt, doua lucruri inter-conectate. In primul rand, cruciada justitiara a presedintelui Basescu. Care a fost indreptata de multe ori impotriva membrilor din propriul partid, intr-o masura mult mai mare decat impotriva celorlalti. Acest fapt a creat instabilitate in PDL, a naruit senzatia de unitate, de grup unit, de forta unita.
Practic, multi dintre membrii de vaza ai PDL nu s-au mai simtit bine, in siguranta in interiorul partidului. A nu se intelege gresit! Orice actiune infractionala trebuie deferita jusitiei. Nu spunem ca cineva trebuie protejat. In nici un caz! Dar parca elanul justitiar al lui Basescu a fost indreptat mult mai profund impotriva propriului partid decat impotriva altora. Parca a fost mult mai drastic cu „odraslele” sale decat cu vecinii. Ceea ce a creat nesiguranta in partid, vulnerabilitate.
12. Acapararea administrativa
Pe de alta parte, si unii membrii ai partidului au stimulat acest elan. Multe din actiunile unora din membri, actiuni ce erau suspectate ca fiind ilegale, au dat nastere ideii ca PDL ar actiona exact cum actiona PSD pe vremuri. Da, a ajuns sa fie vazut ca un partid unic, care acapareaza tot. De asta si exista acum aceasta ura impotriva tuturor partidelor.
Poate din acest motiv reactiona si Basescu mult mai drastic, dar aici a aparut si un efect pervers. Vrand sa arate ca orice act ilegal savarsit de vreun membru PDL este aspru pedepsit, nu s-a reusit decat sa se faca valva foarte mare in jurul acestor subiecte. Iar populatia a retinut doar prima parte: posibilul act ilegal, nu si reactia impotriva acestui act.
Concluzie
Cam acestea sunt cele doisprezece ‚erori’ sau deficiente care, credem noi, au determinat scaderea uriasa in sondaje a Partidului Democrat Liberal (PDL). Dupa cum spuneam, acum urmeaza partea reconstructiei (desi suntem in al treisprezecelea ceas) sau a disparitiei.
Dar exista o strategie a reconstructiei? Econtext va incerca sa schiteze o astfel de strategie in zilele urmatoare.
