
Emil Cioran este cel mai mare filozof roman si, in acelasi timp, destul de controversat pentru vederile sale de extrema dreapta, pe care ulterior le-a renegat. Acum, numele filozofului a intrat in topul celor mai interesante stiri de presa. Si, incepand de cateva zile, el a devenit o super enigma. Legata de o senzationala licitatie, care a avut loc recent la Paris si unde o parte dintre manuscrisele lui au fost cumparate cu 405.000 euro. De un roman. De omul de afaceri George Brailoiu, specialist la propriu in tranzactii cu aer. Cu CO2. Dar de unde apare enigma? Dintr-o istorie tipic romaneasca. Incalcita. Poate chiar jegoasa.
A fost lansata o acuzatie extrem de grava. De catre un om foarte serios. Autorul acuzatiei este regizorul si marele activist civic Sorin Iliesiu. Iar acuzatie este pe cat de tulburatoare, pe atat de senzationala. In ce consta acuzatia? Sorin Iliesiu sustine ca are probe conform carora manuscrisele nu apartineau in realitate cetateanului care a figurat drept proprietar la licitatia organizata la Paris. Si nici macar nu ramasesera la Paris, dupa moartea lui Cioran. Iliesiu sustine ca, dupa ce marele filozof s-a stins din viata, fratele sau, Aurel Cioran, care a trait in Romania si a decedat relativ curand, a fost posesorul comorii de manuscrise. Regizorul, care a facut un film despre Cioran, le-a detinut si el cateva zile, ocazie cu care le-a filmat si fotocopiat.
Cum, necum, opinia publica a avut, pe neasteptate, o supriza de proportii. In urma cu cateva zile, cand s-a aflat vestea ca manuscrisele urmeaza sa fie licitate la Paris. In ciuda insistentelor unor reprezentanti ai societatii civile, in frunte cu Iliesiu, in ciuda chiar a avertismentelor trimise de acesta, statul roman, prin ministrul sau de Externe Teodor Baconschi, a refuzat sa se implice in vreun fel. Fie in achizitionarea manuscriselor, fie in blocarea licitatiei pana la verificarea informatiei furnizate de Sorin Iliesiu. In schimb, s-a implicat o instititutie care suge de la buget si care lucreaza in mare pierdere. Si in mare paguba pentru cetateni, intrucat a devenit un instrument politic. Este vorba de televiziunea publica. Culmea, culmilor! Televiziunea publica a participat la licitatie. Nefacand in final altceva decat sa umfle potul,adica sa cresca valoarea sumei licitate. De cateva ori. Adica mai multi bani incasati de persoana asupra careia planeaza banuiala ca a vandut manuscrisele care nu i-au apartinut niciodata.Vedeti mai incolo cine ar putea fi aceasta persoana.
Si asa apare, in epicentrul scenei, omul de afaceri George Brailoiu. Care, in prezent, are o dubla ipostaza. Pe de o parte, un erou, pe care Academia Romana a ales sa-l rasplateasca cu cea mai inalta distinctie, Meritul Academic si despre care una dintre cele mai importante personalitati pe care le avem, academicianul Eugen Simion, de buna-credinta fiind, vorbeste cu un deosebit respect. Si, pe de alta parte, acelasi George Brailoiu, conform informatiilor dovedibile, asa cum afirma regizorul Sorin Iliesiu,ca este doar un smecher dambovitean, autor al unei scamatorii financiare.
Care o fi adevarul adevarat? Macar de aceasta data, intr-o chestiune atat de importanta, se va face lumina? Ce indicii are Serviciul de Informatii Externe? Dar Serviciul Roman de Informatii? Cum vor actiona, in acest caz, procurorii, pentru a afla care este adevarul?
Aseara (12 april.) la B1tv au aparut noi dezvaluri in timpul dezbaterii organizate de Turcescu impreuna cu Cristoiu si Sorin Iliesiu.
A intrat in legatura telefonica d-na Eleonora Cioran, cumnata de 86 de ani a lui Emil Cioran, si cea dea doua nevasta a fratelui acestuia, Aurel Cioran. De la ea am aflat ca manuscrisele cumparate de Brailoiu au stat aproape 2 ani si la Gabriel Liiceanu care le-a copiat dar a si tiparit tot felul de articole si carti dupa ele din care a castigat bani, multi bani, fiind obligat insa ca timp de 2 ani sa ofere 2 burse pe an unor studenti romani, cea ce nu s-a intamplat, conform declaratiei Eleonorei Cioran.Aceasta era foarte suparata pe Liiceanu considerandu-l o persoana ticaloasa deoarece ,pe langa faptul ca nu a dat bursele promise, i-a si scris o scrisoare obraznica batranei doamne care, il primise si il omenise la Paris de cateva ori. Doamna Cioran s-a suparat si pe Iliesiu deoarece acesta o agasa cu intrebarea “de ce nu a donat manuscrisele bibliotecii din Sibiu, asa cum a dorit Cioran”, raspunsul doamnei fiind corect, donatia trebuia s-o faca sotul ei si fratele marelui filozof,adica Aurel Cioran, acesta insa,suparat pe cei de la Bucuresti,adica Iliesiu si Liiceanu, i-a lasat ei prin testament toata arhiva si lucrurile lui Cioran,dupa ce a anulat un alt testament prin care acestea trebuiau sa-i revina….cui credeti?…lui Gabriel Liiceanu! Asa ca domna Eleonora Cioran nu avea nici o obligatie (doar morala poate) sa dea documentele bibliotecii Sibiu, si putea sa faca cu ele ce dorea ea,ca proprietara de drept.
Acum apare insa o noutate surprinzatoare, doamna Eleonora Cioran a dat totul, pe gratis , unei anume doamne TACOU(Tacu) de la Paris,fiica unui domn Tacou, editor si prieten al lui Emil Cioran, desi stia ca manuscrisele valoreaza mult de la Ministerul de Cultura Roman care le evaluase la vremea acea la 100.000 euro. Se pare ca licitatia a fost facuta tocmai de aceasta doamna Tacou, (numele vanzatorului este inca secret) desi nu avea nici un drept, ea luase documentele cu imprumut (?!) de la Eleonora Cioran,aceasta avand acte testamentare pentru ele.Dar asa o fi? Nu cumva Eleonora Cioran a luat bani de la d-na Tacou,deoarece stia ca ele valoreaza cel putin o suta de mii de euro, o fi facut si vreun act de vanzare, fiindca este cel putin curioasa afirmatia batranei doamne Cioran(86 ani) care declara aseara, in final ca tocmai varsta ei inaintata a facut-o sa-i dea d-nei Tacou totul,ea nemaiputand avea grija de ele si ca nu o s-o dea in judecata pe aceasta domna TACOU.
O romanca, Gina Puica, implicata in sustragerea documentelor
Fiul Eleonorei Cioran, Serban Stavrescu, a intervenit si el in emisiunea b1TV pentru a face precizari si pentru a spune ca, in opinia sa, ar fi necesara sesizarea politiei.
“Aceasta madame Tacou a castigat increderea mamei mele, tatal ei a fost prieten intim al lui Cioran, ele s-au cunoscut la Paris, a venit, au stat de vorba, ea avea si o editura de publicat carti, a publicat si carti ale lui Emil Cioran, a castigat increderea mamei mele. A fost o sustragere, pentru ca aceasta Tacou a venit cu o romanca, eu o banuiesc pe dansa, dar e doar o banuiala.
Aceasta romanca locuieste la Strasbourg si se numeste Gina Puica. Este din Balesti, judetul Vrancea. Aceasta era translator. Se vedea clar ca sunt prietene. Mama mea are o anumita varsta si Tacou a ramas de vorba cu ea, iar cealalta, sub pretextul ca se documenteaza in cealalta camera …nu stiu ce s-a intamplat, dar a expediat-o pana si pe menajera mamei mele, chipurile ca nu se poate concentra, dar nu stiu ce avea de lucrat acolo”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu